Zvoristea.

Poate nu stiati ... istoria comunei Zvoristea

PREZENTARE


Pozitionare geografica: Comuna Zvoristea este situata in partea de est a judetului Suceava, la 25 km distanta de municipiul Suceava si la 20 km distanta de Dorohoi;

Componenta: Zvoristea - centru administrativ, Buda, Dealu, Poiana, Slobozia, Stanca, Stancuta si Serbanesti;

Cai de acces: DN 29, DJ 291 A, DJ 208 B;


Suprafata: 6519 ha ;

Comuna Zvoristea este asezata in partea nord-estica a podisului Sucevei, in partea sud-estica a podisului Dragomirnei, fiind subunitatea nord-vestica a podisului Moldovenesc cu unele particularitati specifice podisului Sucevei, dar si cu unele caracteristici proprii, determinate de contactul cu acest culoar larg al vaii Siretului.

Teritoriul are caracter depresionar (Depresiunea Mandresti), face trecerea dintre unitatea montana a Carpatilor Orientali si depresiunea Jijia-Bahlui, dintre domeniul montan, forestier, la cel de campie deluroasa, stepica.


Vecinii comunei Zvoristea sunt:


- la nord-est, comuna Varfu Campului cu satele: Hapai, Maghera si Varfu Campului;


- la est, comuna Hantesti cu satul Beresti;


- la sud-est, comuna Adancata cu satul Calugareni;


- la sud, comuna Mitocu Dragomirnei;


- la nord-vest, comuna Calafindesti;


- la vest, comuna Zamostea cu satele Tautesti si Nicani.


Comuna Zvoristea se afla pe drumul national 29 A, la mijlocul distantei intre orasele Suceava si Dorohoi. Local, din DN 29 A deriva drumuri de interes judetean si comunal care fac legatura intre satele comunei, dar si cu alte orase, cele mai apropiate fiind: Siret (cu punct vamal spre Ucraina), Radauti, Dorohoi, Bucecea si Botosani. Statiile de cale ferata cele mai apropiate sunt: Bucecea (12 km), Dorohoi (18 km) si Suceava Nord (30 km).

Aeroportul cel mai apropiat este Suceava (Salcea), cu agentia de relatii in municipiul Suceava.

Comuna Zvoristea este localitate componenta a judetului Suceava, situata in estul acestuia. Comuna Zvoristea are in componenta sa opt sate: Zvoristea, Serbanesti, Dealu, Poiana Buda, Stanca, Stancuta si Slobozia.
Geologic, teritoriul comunei se incadreaza nord-vestului Platformei Moldovenesti, alcatuita dintr-un fundament rigid, cutat si faliat, format din sisturi cristaline de varsta precambriana, avand ca varsta cca 1.450 de milioane de ani.

Comuna Zvoristea are in componenta sa opt sate: Zvoristea, Serbanesti, Dealu si Poiana - atestate documentar la 30 martie 1392, fiind sate cu o straveche si neintrerupta convietuire si Buda, Stinca, Stincuta si Slobozia.

Are o suprafata de 65, 94 kmp si ocupa locul 39 (in ordine descrescatoare) intre cele 90 de localitati ale judetului Suceava, reprezinta 0,028% din suprafata Romaniei.
Pe data de 15 august este ziua satului.

Comuna Zvoristea se mandreste cu echipa de fotbal << Locomotiva Zvoristea >> - dar se doreste amenajarea bazei sportive conform normelor europene.

Comuna Zvoristea se suprapune versantilor nord-estici ai Platoului Dragomirna-Vararia, teraselor si sesului Siretului dinspre localitatile Zamostea si Bucecea, spatiu geografic situat in intregime pe dreapta Culoarului Siretului.

Infatisarea actuala a reliefului este rezultatul unei indelungate evolutii, care s-a desfasurat de la sfarsitul miocenului si pana in prezent.

Inca din sarmatian, in urma retragerii marii spre S-SE s-a individualizat o intinsa campie de acumulare marina, cu structura si suprafata monoclinala.

Reteaua hidrografica si procesele de versant si-au inceput activitatea odata cu exondarea primelor campii de acumulare marina prin:adancirea si evolutia continua a Vaii Siretului;

individualizarea vailor paraielor afluente (Leahul, Stancuta), care si-au extins treptat suprafata bazinelor hidrografice, contribuind la fragmentarea mai accentuata a reliefului.

Relieful de acumulare, cu toata varietatea pe care o prezinta, este subordonat in intregime celui sculptural, determinat de activitatea raului Siret si a afluentilor sai.

In cuprinsul comunei Zvoristea, ca urmare a cresterii reliefului (522 m in dealul Dragomirna), se produce adancirea intensa a raurilor, cresterea energiei de relief la peste 200 m, cresterea progresiva a fragmentarii orizontale a reliefului pana la 1,7- 2,0 km/km.

Treapta hipsometrica de 461-522 m, reprezentata prin platourile structurale Dragomirna (522 m) si Vararia (500 m), domina cu aproximativ 250 m nivelul albiei minore a Siretului (270-275 m).

Primele inscrisuri, primele atestari documentare

Secolul al XIII-lea reprezinta perioada accentuarii procesului de diferentiere sociala in cadrul comunitatilor agraremedievale timpurii, sesizat in izvoarele vremii referitoare la Episcopia cumanilor, unde se vorbeste de "puternicii acelor locuri". Secolul al XIV-lea este perioada in care autoritatile domnesti sunt preocupate sa delimiteze satele pe care le faceau danii boierilor credinciosi, sau sa intareasca proprietatile razesilor si mosiile vandute. In aceasta preocupare, apar si primele atestari documentare ale unor sate ale comunei Zvoristea.


a) Astfel, in unul din primele documente ale cancelariei moldovenesti, pastrat la noi in tara si emis de Roman Voievod, la 30 martie 1932, se mentioneaza ca domnul, impreuna cu fiii sai, Alexandru si Bogdan, daruieste trei sate pe Siret lui Ioanis Viteazul. Satele daruite sunt: Ciorsaceuti, Vladimirauti si Bucurauti.


b) La 7 iulie 1430, Alexandru cel Bun intareste prin uric impartirea satelor lui Ioan Jumatate intre fiii acestuia, Jurju, Stefu si Mandrea.


c) Practica daruirii de catre domni a unor domenii este mai evidenta in timpul domniei lui Stefan cel Mare, care cumpara, la 12 martie 1488, de la Mihai Ponici si de la rudele sale, toti nepotii lui Giurgiu Dvoraste, cu 400 de zloti tataresti, jumatate de sat Dvoraste pe Siret, pe care o daruieste manastirii Moldovita.
Desi documentele nu mentioneaza, numele lui Buda ar determina mai tarziu denumirea satului Buda a carui mosie, probabil, ii revenea prin mostenire acestei rude a lui Mihul Ponici.
Acelasi document atesta si existenta satului Poiana "poiana lui Ion Jumatate", pe unde trecea hotarul terenului cumparat de Stefan cel Mare.


d) La 17 martie 1492, Stefan cel Mare intareste imparteala facuta intre ei de catre nepotii lui Ion Jumatate a satelor Mindresti si Serbanesti pe Siret si Jumatatenii pe Jijia.


e) Urlicul din 13 mai 1546. Serbanestii devine sat manastiresc.


f) Documentul din 18 octombrie 1614, redactat la Iasi in cancelaria voievodului Tomsa, demonstreaza ca acest boier a participat la lupta alaturi de Moise Movila si, fiind prins si executat, mosia i-a fost confiscata, fiind daruita manastirii Solca, impreuna cu alte sate confiscate pentru tradare.


g) In 1631, la 25 iulie, Moise Movila, domnul Moldovei, intareste manastirii Solca toate satele si partile de mosie: satul Lozna, jumatate din satul Culiceni, doua parti din satul Dersca, satul Calinesti, jumatate din satul Ionaseni si jumatate din satul Serbanesti.


h) Cealalta jumatate de sat Serbanesti, impreuna cu alte sate, este data, prin actul eliberat de cancelaria din Iasi a domnului Radu Mihnea, la 20 aprilie 1617, familiei Bals, adica fratilor Lupul, Glogorie, fost ceasnic, Gheorghe, al doilea logofat, si surorii lui Fadora, toti fiii fostului vornic Cristea Bals si ai cneaghinei Odochia-Roxandra, fiica lui Mateias pitar.


i) Astfel, in anul 1650, tatarii, intorcandu-se incarcati de prazi dintr-un razboi din Polonia, au trecut prin Moldova.


j) In anul 1650, loctiitorul hanului, Calga Sultan si Bogdan Hmelnitchi au trecut Nistrul, atacand prin surprindere Moldova pe doua directii.


Satele comunei Zvoristea, aflandu-se in acest perimetru, pe drumul dintre Dorohoi si Suceava, in care au distrus tatarii, desigur ca au avut de suferit de pe urma atacului, mai ales Zvoristea si Serbanesti.


k) La sfarsitul razboiului ruso-turc din 1736-1739, Serbanestii apartineau cu siguranta lui Grigore Matei Ghica, care avea aici si o curte.


l) In anul 1768, mosia Serbanesti cu Slobozia se afla in proprietatea lui Andrei Cuparencu, iar in 1770 in proprietata lui Ioan Starcea, iar mosia Zvoristea cu Stanca, partea de sud, apartinea inca manastirii Moldovita, careia i-a fost data prin uricul din 12 martie 1488, de catre Stefan cel Mare. Partea de nord a mosiei Zvoristea apartinea boierului Petru Chescu.

Petru Chescu intra in conflict cu manastirea Moldovita, neintelegandu-se cu aceasta in privinta hotarului dintre cele doua parti ale mosiei.
Conflictul dureaza 17 ani, cand divanul, printr-un hristov, din 24 ianuarie 1768, intarit de Grigore Ioan Calimah, hotaraste ca fiecare sa stapaneasca partea lui, avand ca hotar paraul ce curge pe mijloc.


m) Petru Chescu devenise proprietar al unei parti din mosia Zvoristea inainte de 1750. Manastirea Moldovita stapaneste partea de sud a mosiei Zvoristea pana in 1785, cand se vand mosiile ei odata cu ale celorlalte manastiri din Bucovina. Petru Chescu, cumpara atunci proprietatea manastirii Moldovita, marindu-si mosia. Prin cumparari el anexeaza domeniului sau si o parte a mosiei Serbanesti, in perioada 1802-1810, iar intre 1814-1815 cumpara, de la familia Septilici, Zvoristea, intreg complexul luand numele de Zvoristea.


n)La inceputul secolului al XIX-lea, in 1801, mosia Serbanesti apartinea, ca mostenire de la mama sa, Mariei Jienita, fiica lui Ionita Mutenco, stranepotul lui Miron Costin logofat.


o) In 1805, prin testament, Miron Volcinschi, fiul lui Constantin Volcinschi, daruieste sotiei sale Maria si copiilor, Marghioala, Vasilica si Ionica , "a treia parte din Taraseni si 50 stanjeni, gospodariei Serbanesti", fara partea surorii sale Joita, sotia lui Constantin Arapul.


p) Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, mosia Zvoristea care cuprindea satele: Buda, Dealu, Zvoristea, Poiana, Stanca si o parte din mosia Serbanesti, se afla in proprietatea lui Al. C. Moruzzi, iar restul mosiei Serbanesti - in proprietatea lui Ghita Petrovici si Dimitrie Hermeziu, de pe pamanturile carora se improprietaresc taranii prin reforma din 1864.


q) In anul 1893, Eliza Zaimis, nascuta Moruzzi, vinde mosia Zvoristea lui Ion Manoliu. Acesta o imparte intre fiii si fratii sai.


r) In 1907, facandu-se evidenta proprietarilor mari din comuna, s-au gasit mai multi proprietari: Ion I. Manoliu Tetcanu, Constantin I. Manoliu Tetcanu, Grigore si Alexandru I. Manoliu Tetcanu si fratii Manoliu Tetcanu, la care se mai adauga in 1915 proprietarii: Virginia N. Teodorescu, Casa Rurala, Constantin Zamfirecu, Maria Th. Volcinschi si Eugenia Bodnarescu.

Fratii Manoliu vor stapani cea mai mare parte a mosiei pana la reforma agrara din 1921 si apoi pana in 1945.

Sursa :http://www.primariaonline.ro/judet-Suceava/primarie-Zvoristea/m/1
(C)www.walters.ro

Alte stiri

adauga si tu
internet gratuitinternet gratuit

Comuna Zvoristea beneficiaza gratuit de internet wireles. Cu sprijinul primarului Constantin Bararu citeste mai mult

Turism in Zvoristea, ce poti vizita daca esti in zona

Turism Turismul este reprezentat prin turismul de tranzit. Ce ar putea oferi comuna Zvoristea... citeste mai mult

Poate nu stiati ... istoria comunei Zvoristea

PREZENTARE Pozitionare geografica: Comuna Zvoristea este situata in partea de est a... citeste mai mult

Zone de pescuit in Zvoristea

Pescuitul este deschis doar pe unul din cele 6 bazine din incinta. Iazul are o suprafata... citeste mai mult

toate stirile
ZvoristeaIntra acum!

Anunturi

adauga si tu
Adauga anunt!

Poze din Zvoristea

Trimite pe mail acum!
Nu exista comentarii postate de utilizatori.